Azi am deschis o categorie nouă: Aberaţii la o cafea. Ţin sa precizez că ceea ce voi scrie aici nu ţine neapărat de persoana mea sau de ceea ce simt eU. Consideraţi aceste posturi ca fiind discuţii auzite într-o cafenea. Deci, a NU se interpreta cum că am paţit eU ceea ce se va afla în această categorie.

În ultima perioadă m-am gândit din ce în ce mai mult la relaţiile pe care le avem. Mă refer la cele de iubire. Putem oare iubi mai multe persoane în acelaşi timp? Într-o lume în care totul se desfăşoară cu viteza luminii, am ajuns noi, femeile, sa facem operaţii matematice în relaţiile pe care le avem? Oare minus şi cu minus dau mereu un mare plus? Şi ce faci atunci când trebuie să te rezumi la plus… dar defapt datele problemei cereau un rezultat cu minus? Oare am ajuns să fim ca nişte persoane care se află mereu la o cură de slabire, dar nu ne putem abţine să gustăm din când în când din “ciocolată” pentru a ne da seama că ne este mult mai bine la “dietă”? Oare nu putem realiza acest lucru fără a fi nevoite să gustăm din ciocolată?

Se înâmplă mereu aşa? Avem nevoie de ceva care ne face rău pentru a realiza cât de bine ne este? Şi de când am ajuns să căutăm în bărbaţii de lângă noi doar lucrurile bune şi mai apoi să încercăm să le atribuim şi celui cu care împărţim patul?

Cât timp mai trebuie să fim la dietă pentru a duce o viaţă sănătoasă?

This entry was posted on Wednesday, March 26th, 2008 at 12:16 pm and is filed under Aberaţii la o cafea. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.